Prețul aluminiului și evoluția sa estimată

Aluminiul este al doilea cel mai utilizat metal din lume, după fier. O mare parte din aluminiul produs este folosită pentru fabricarea dozelor pentru băuturi.

Graficul prețului actual al aluminiului

Grafic pentru ultimele: 7 zile | 30 zile | 3 luni | 6 luni | an | 3 ani | 5 ani | 10 ani

Schimbare de preț

Prețuri istorice

Ce este aluminiul și la ce se folosește

Aluminiul, cu simbolul chimic Al și denumirea latină aluminium, este un metal ușor și un conductor foarte bun. Acest metal este utilizat la fabricarea produselor electronice și în industria aeronautică. Are o culoare cenușie și este maleabil. În natură, aluminiul se găsește sub formă de compuși. Din acest motiv, obținerea metalului pur este costisitoare atât din punct de vedere ecologic, cât și economic.

Aluminiul este utilizat în numeroase ramuri industriale, în special în construcția de mașini, construcții și industria auto. Este folosit adesea sub formă de aliaje ca material de construcție, pentru fabricarea componentelor electronice sau a ambalajelor pentru băuturi și alimente.

Poate vă va surprinde faptul că dozele reprezintă aproximativ 40% din cererea de aluminiu, în timp ce industria auto consumă doar 24% din producția mondială a acestui metal.

Producția mondială de aluminiu

Potrivit celor mai recente date disponibile, la nivel mondial se produc anual aproximativ 74-75 de milioane de tone de aluminiu. Volumul producției crește pe termen lung.

Cea mai mare parte a aluminiului este produsă de China. În 2025, producția a atins nivelul record de aproximativ 45 de milioane de tone, adică peste jumătate din producția mondială. Astfel, China a ajuns la plafonul național de producție pe care și l-a stabilit. Urmează India, cu o producție de aproximativ 4,2 milioane de tone, și Rusia.

Creșterea pe termen lung a volumului producției este evidentă mai ales în cazul Chinei. În decurs de două decenii, aceasta a trecut de la statutul de participant marginal la cel de producător dominant, care stabilește în prezent direcția întregii piețe.

Evoluția istorică a prețului aluminiului

Prețurile istorice ale aluminiului pot fi stabilite cu precizie începând aproximativ de la începutul anilor 1990. Prețul metalului a înregistrat fluctuații considerabile. Cele mai mari schimbări pot fi observate în perioadele de criză financiară, când prețul a scăzut abrupt. În schimb, imediat după perioadele de criză, adică la începutul redresării economice ulterioare, prețul acestei materii prime a crescut.

Una dintre creșterile abrupte ale prețului s-a produs între 2005 și 2008. Atunci, prețul a urcat de la un minim local de aproximativ 1.500 USD până la un maxim de 2.800 USD pe tona de aluminiu. A urmat o scădere puternică a prețului aluminiului, până la 1.150 de dolari americani în ianuarie 2009, când criza creditelor ipotecare din SUA a atins punctul culminant.

În 2011, prețul a urcat la 2.400 USD pe tonă, dar aluminiul nu a atins maximele din valul anterior. Prețul a scăzut treptat, iar două minime locale pot fi identificate în noiembrie 2015 și martie 2020, în ambele cazuri în jurul valorii de 1.200 de dolari americani.

A urmat apoi o creștere foarte rapidă, începută odată cu pandemia de coronavirus din primăvara anului 2020. În martie 2022, aluminiul a urcat la valori record, cuprinse între 3.900 și 4.070 USD pe tonă. Acest maxim a fost determinat de temerile privind un deficit de metal după izbucnirea războiului din Ucraina. A urmat o scădere, iar în 2023 prețul a revenit la valori de aproximativ 2.100 USD. În 2024 și 2025, aluminiul s-a tranzacționat în intervalul de aproximativ 2.200-2.800 USD, iar în 2026 a revenit în apropierea pragului de 3.200 USD.

Perspectivele viitoare ale prețului aluminiului

La momentul actualizării articolului, în iulie 2026, prețul aluminiului la Bursa Metalelor din Londra (LME) se situează în jurul valorii de 3.180 USD pe tonă, aproape de maximele înregistrate după 2022.

Oferta este menținută sub presiune de plafonul de producție al Chinei, stabilit la 45 de milioane de tone. Când China se apropie de această limită, creșterea suplimentară a producției încetinește, ceea ce susține prețul. La aceasta se adaugă stocurile reduse de la Bursa Metalelor din Londra.

Analiza tehnică sugerează că, dacă cererea nu scade, prețul se poate menține în partea superioară a intervalului său. Situația geopolitică tensionată, de exemplu în jurul Strâmtorii Ormuz, reprezintă un alt risc care ar putea împinge prețul în sus. Aceste informații nu constituie o recomandare de investiții.

Cum să tranzacționați aluminiul

Aluminiul se tranzacționează în tone metrice (1.000 kg). Tranzacționarea are loc în principal pe bursele de mărfuri, cel mai frecvent prin contracte la termen. Putem menționa, de exemplu, bine-cunoscuta bursă CME, unde se tranzacționează aluminiu. Contractele la termen sunt clasificate în funcție de data, respectiv luna, livrării materiei prime.

Investitorii individuali pot utiliza ofertele mai multor brokeri și pot specula asupra prețului aluminiului prin așa-numitele CFD-uri, adică contracte pentru diferență. Aceste contracte se tranzacționează în tone, în mod similar tranzacțiilor bursiere, astfel încât prețul unitar este exprimat pentru o tonă de aluminiu.

Spre deosebire de metalele prețioase precum aurul sau argintul, investitorii individuali nu pot tranzacționa cu ușurință aluminiu în formă fizică. În schimb, unele companii pot investi în aluminiu la scară largă, chiar dacă indirect. De regulă, este vorba despre companii care prelucrează sau extrag metale. Acestea pot cumpăra materia primă și o pot transforma într-un produs cu valoare adăugată, de exemplu într-o doză pentru băuturi.

Ce influențează prețul aluminiului

La fel ca în cazul altor materii prime, prețul aluminiului crește atunci când cererea din partea industriei este ridicată, iar situația ofertei este incertă. În prezent, oferta este influențată semnificativ de plafonul de producție al Chinei, care limitează creșterea suplimentară a producției.

Prețul este susținut și de stocurile reduse de pe burse și de riscurile geopolitice. În schimb, dacă societățile miniere și metalurgice și-ar majora semnificativ producția, prețul s-ar putea stabiliza în anii următori și ar putea înceta să mai crească.