Prețul actual al bumbacului
| 1 lbs = 3,85 RON | 1 lbs = 84,50 USd |
| 1 kg = 8,48 RON | 1 kg = 186,29 USd |
Prețul bumbacului este de obicei exprimat în USd, ceea ce reprezintă o sutime dintr-un USD, adică 1 cent.
Grafic pentru ultimele: 7 zile | 30 zile | 3 luni | 6 luni | an | 3 ani | 5 ani | 10 ani52% din conturile CFD de retail pierd bani.
Schimbare de preț
| 24h | -0.06 % | Săptămână | -2.11 % |
| Lună | -1.15 % | An | 31.48 % |
Prețuri istorice
| lbs | kg | |
|---|---|---|
| 15. 9. 2026 | 3,85 RON 84,50 USd | 8,48 RON 186,29 USd |
| 14. 9. 2026 | 3,85 RON 84,61 USd | 8,49 RON 186,54 USd |
| 11. 9. 2026 | 3,92 RON 86,16 USd | 8,65 RON 189,95 USd |
| 10. 9. 2026 | 4,02 RON 88,19 USd | 8,85 RON 194,43 USd |
| 9. 9. 2026 | 3,98 RON 87,40 USd | 8,77 RON 192,68 USd |
| 8. 9. 2026 | 3,93 RON 86,39 USd | 8,67 RON 190,46 USd |
| 7. 9. 2026 | 3,94 RON 86,43 USd | 8,68 RON 190,53 USd |
| 4. 9. 2026 | 3,94 RON 86,42 USd | 8,68 RON 190,53 USd |
| 3. 9. 2026 | 3,94 RON 86,43 USd | 8,68 RON 190,55 USd |
| 2. 9. 2026 | 4,04 RON 88,74 USd | 8,91 RON 195,64 USd |
| 1. 9. 2026 | 4,17 RON 91,53 USd | 9,19 RON 201,79 USd |
| 31. 8. 2026 | 4,23 RON 92,94 USd | 9,33 RON 204,90 USd |
| 28. 8. 2026 | 4,16 RON 91,41 USd | 9,18 RON 201,53 USd |
| 27. 8. 2026 | 4,20 RON 92,34 USd | 9,27 RON 203,57 USd |
| 26. 8. 2026 | 4,06 RON 89,13 USd | 8,95 RON 196,50 USd |
| 25. 8. 2026 | 4,02 RON 88,29 USd | 8,86 RON 194,65 USd |
| 24. 8. 2026 | 4,04 RON 88,69 USd | 8,90 RON 195,54 USd |
| 21. 8. 2026 | 4,02 RON 88,27 USd | 8,86 RON 194,59 USd |
| 20. 8. 2026 | 4,02 RON 88,34 USd | 8,87 RON 194,75 USd |
| 19. 8. 2026 | 4,01 RON 88,12 USd | 8,85 RON 194,28 USd |
Bumbacul și utilizările sale
Bumbacul se numără printre materiile prime industriale strategice. Este de origine vegetală și este alcătuit din fibrele semințelor plantei de bumbac. Există patru specii principale. Aproximativ 90% din producție provine din așa-numitul bumbac păros, originar din America Centrală și zona Caraibilor.
Omenirea folosește această materie primă de mii de ani. Potrivit celor mai vechi descoperiri arheologice cunoscute până în prezent, oamenii cultivau bumbac încă din Egiptul Antic.
Cea mai importantă utilizare a bumbacului este, fără îndoială, în industria textilă. Din acesta se produc îmbrăcăminte, textile decorative pentru locuințe și textile tehnice.
Producția mondială de bumbac
Producția mondială de bumbac din sezonul 2025/26 se situează la aproximativ 121,9 milioane de baloturi, cel mai ridicat nivel din sezonul 2012/13. Un balot corespunde unei cantități de aproximativ 218 kg. Dintre țările lumii, cea mai mare cantitate de bumbac este produsă în China, cu aproximativ 35,8 milioane de baloturi, în India, cu circa 23 până la 24 de milioane, și în Brazilia, care a atins un nivel record de aproximativ 19,5 milioane de baloturi. Printre ceilalți producători importanți se numără Statele Unite, Pakistanul, Uzbekistanul și Turcia.
Evoluția istorică a prețului bumbacului
Prețul bumbacului este exprimat în mod obișnuit în dolari americani (USD) pentru o livră din această marfă, echivalentă cu aproximativ 0,453 kg în sistemul metric. Uneori, prețul este convertit în cenți americani, caz în care valoarea este indicată prin abrevierea „USd”, de exemplu 140 USd/Lbs pentru 1,4 USD per livră de bumbac. Vom utiliza această abreviere și în continuarea textului.
Datele istorice privind prețul bumbacului pot fi consultate până în anul 1913. Evoluția prețului său poate fi descrisă, în general, ca fiind ciclică. De-a lungul timpului au existat mai multe perioade în care prețul a crescut brusc.
Între 1913 și 1940, prețul a fluctuat între 4 și 35 USd, atingând un maxim în 1919, când sfârșitul Primului Război Mondial a fost urmat de o perioadă de inflație ridicată. Începând din 1930, prețul a crescut de la 5 cenți la 40 de cenți americani în 1950. Din acel an, prețul a stagnat, cu mici fluctuații, și a atins un minim local la trecerea dintre anii 1966 și 1967.
De la sfârșitul anilor 1960 până la începutul anilor 1990, prețul bumbacului a crescut treptat. În acea perioadă, prețul urca și cobora în cicluri de aproximativ 2 până la 3 ani, într-un interval cuprins între 40 și 90 USd.
După creșterea rapidă din perioada 1992-1995, de la mijlocul anilor 1990 a urmat o scădere treptată până la aproximativ 30 USd în 2001. La acea vreme avea loc o criză economică asociată cu spargerea așa-numitei bule a companiilor de internet, iar interesul general pentru producția textilă a scăzut.
Bumbacul a înregistrat cel mai ridicat preț din istorie în 2011, când valoarea a depășit 220 USd per livră. Acest nivel nu a putut fi menținut pe termen lung, astfel încât prețul a scăzut relativ rapid, cu aproximativ 70%, în decurs de doi ani.
O altă creștere semnificativă a avut loc în mai 2022, când prețul a urcat până la un maxim de aproximativ 155 USd per livră, cel mai ridicat nivel din 2011. Ulterior, prețul s-a prăbușit. În 2022 și 2023, acesta a revenit în intervalul de aproximativ 75 până la 85 USd, iar în 2025 a coborât la minimele ultimilor cinci ani, de circa 62 până la 66 USd. Anul 2026 a adus o redresare până în intervalul de aproximativ 74 până la 78 USd per livră.
La momentul actualizării acestui articol, în iulie 2026, prețul la vedere al bumbacului la bursa ICE, pentru contractul nr. 2, se situează la aproximativ 74 USd per livră, iar contractul futures activ se tranzacționează la circa 77,7 USd per livră.
Perspectivele viitoare ale prețului bumbacului
Bumbacul face parte din grupul celor mai tranzacționate mărfuri, însă cererea a fluctuat în ultimii ani.
Pe piață se întâlnesc o ofertă ridicată și un consum mai degrabă redus din partea filaturilor. În plus, bumbacul concurează cu fibrele sintetice, care sunt adesea mai ieftine. Această combinație menține prețul la un nivel relativ scăzut. În opinia noastră, în lipsa unei reduceri semnificative a recoltei sau a unei redresări a cererii de produse textile, prețul bumbacului nu are multe motive să crească brusc.
Vă atragem atenția că aceasta nu reprezintă o recomandare de investiții, ci opinia personală a autorului articolului.
Cum să tranzacționați bumbacul
Bumbacul este tranzacționat în principal prin intermediul contractelor. Pentru investitorii obișnuiți, acestea sunt, de regulă, așa-numitele CFD-uri. În aceste cazuri, tranzacțiile se desfășoară într-o formă necorporală, virtuală.
În prezent, contractele CFD pe bumbac sau pe orice altă marfă pot fi încheiate prin intermediul multor brokeri online. În acest mod, investitorul doar speculează asupra creșterii sau scăderii prețului actual. Desigur, nici investitorul, nici brokerul său nu dețin efectiv marfa. Acest risc potențial, adică „natura virtuală” a contractului, trebuie luat în considerare.
52% din conturile CFD de retail pierd bani.
Al doilea tip îl reprezintă așa-numitele contracte futures. Acestea sunt însă destinate în principal investitorilor profesioniști care tranzacționează pe burse specializate, precum CME din Statele Unite, Bursa de Mărfuri din Chicago.
O altă modalitate de a investi în bumbac este cumpărarea acțiunilor unei companii care activează în acest sector. Cel mai adesea este vorba despre producători și procesatori de bumbac sau despre companii din industria modei. Vă puteți diversifica portofoliul cu acțiuni ale unor companii precum Unifi, Inc. (UFI) sau Culp, Inc. (CULP). Pe de altă parte, prețul acestor acțiuni nu corespunde întotdeauna cu prețul efectiv al bumbacului la bursă.
În plus, în unele state ale Uniunii Europene există o perioadă minimă de deținere după care nu se plătește impozit pe venitul obținut din vânzarea acțiunilor.
Factorii care influențează prețul bumbacului
Cererea de bumbac provine, pe de o parte, în principal de la marile companii producătoare de îmbrăcăminte. În plus, această marfă este solicitată și pentru fabricarea textilelor industriale, de exemplu de către producătorii de automobile sau de mobilă.
Prețul bumbacului este sensibil la dimensiunea recoltei. Dacă recolta de pe plantațiile de bumbac este bogată, pe piață poate ajunge brusc o cantitate mai mare de bumbac. Într-un astfel de caz, prețul acestei mărfi va scădea în mod inevitabil, deși probabil doar temporar. În schimb, compromiterea recoltei într-una dintre principalele țări producătoare poate determina o creștere rapidă a prețului.


